Într-un scrum de țigară

Am descoperit așteptarea. Am descoperit speranța aprinsă că într-o zi totul va fi mai bine și că bucuria adevărată nu se risipește precum fumul. Am văzut noaptea cum își face de cap cu ultimele clipe de luciditate.

Într-un scrum de țigară am descoperit un om care și-a luat în spate ghiozdanul cu povești și a pornit la drum către următorul șemineu și următoarea cană cu ceai fierbinte. Am văzut cum ideile se amestecă cu oamenii obișnuiți la fel cum fumul ... Citește mai departe!

Preț de o vorbă…

Vream să vă scriu mai devreme despre cât de reconfortant este pentru sănătatea mentală (sau ce a mai rămas din ea) să îți petreci întreaga după amiază cu persoane din familie sau cunoștințe cu care nu ai mai vorbit de mult. Este aurul sufletului. Însă acum nu mai vreau să vă vorbesc despre asta. Și nu mai vreau nici ca voi să citiți. Vreau să puneți mâna chiar acum pe telefon și să îi sunați pe acei oameni cu care, ... Citește mai departe!

Viață de căcat (Nu știu în ce-am călcat)

Las cuvintele să curgă într-o ploaie măruntă,
Gânduri ce mă inundă le pun să se-ascundă;
Pe frunte vin toate, le place să se-arate,
Mă împing ușor și eu cad pe spate.
De jos văd cerul și viața de mâine,
Ploaia pe mine cade și iarba râde;
Cine-i acolo și pentru ce plătesc?
Când eu vreau liniștit să trăiesc.
Dau cu capul de pereți, vreau să mă scoateți
C-am primit în mine mult prea multe săgeți;
Mi se scurge viața în ... Citește mai departe!

Am puterea să mă enervez din nou

Acum vorbește invidia din mine. Cum am reușit să mă enervez? A apărut o nouă campanie de promovare a Vodafone, susținută de acest spot publicitar. Care-i motto-ul acestei campanii? Să reușești pe drumul tău, în special singur, dar folosind tehnologia lor. Despre ultima parte nu am niciun comentariu negativ, căci de multe ori blogul (drumul meu) a fost salvat de promoțiile la care primeai internet sau de bonusurile oferite cu diverse ocazii (că tot veni vorba, în weekend-ul ... Citește mai departe!

Cheie fixă

din pornitele-mi priviri spre ceață
am mai cules o dimineață
cu ochi negri de cărbune
și sufletul brăzdat de tunet

n-a fost cum voiam să sune
dar când este
mi se-adună toți norii peste cap
mă leagă mă orbesc mă bat

îmi taie din zile
și din creier
și-apoi m-aruncă la normali
sta-le-ar zâmbetele la ceafă

priponi-i-aș de cerul
zbaterilor lor
de hipopotami balerini
cu colți de viespe

i-aș face să simtă mirosul pământului
să-i plesnească copacii
în râsul vântului... Citește mai departe!