Gândește ca un afacerist!

Am realizat recent că s-a schimbat perspectiva pe care o am asupra blogului. Mi-am dat seama că îl priveam ca pe o afacere, însă până acum nu acționam în consecință. Am observat că nu mai sunt la fel de atașat de ceea ce scriu aici, chiar dacă sunt în continuare ideile și părerile mele. Acum nu mă mai afectează atât de tare momentele în care nu pot fi aici, cel puțin nu în mod direct. Însă îmi dau seama că ... Citește mai departe!

*Text lipsă*

trage-mă de secunde
în jos
să îmi privesc trăirile de dedesubt
să mi le pictez pe șireturi
doar n-am să ies în lume desculț

îmi pictez și o inimă pe piept
să nu semene cu cea din interior
să păcălească oamenii
că sunt nepăsător

îmi înnod crengi deasupra capului
cu fire de lămâie
a căror tărie o știu
doar eu
și șireturile

gătesc auzitele
le transform
*text lipsă*
sunt mai bune la cuptor

Moment oprit

Cum să nu fiu supărat când toate cărările celorlalți se odihnesc pe spatele meu? Mă trag de barbă idei neprinse de mult. în ochi mi se învârt vârtejuri de curiozitate, iar timpul se încolăcește în jurul meu și mă strânge. Las cuvinte să-mi zboare de pe firele de păr; le urmăresc către nori.

Zăpada păstrează calde amintirile verii trecute. Încerc sa ies din zăpadă. Din fericire, chiar și această zi se va termina atunci când va ajunge la capăt! Întunericul ... Citește mai departe!

Cui îi pasă?

Blogul meu se bucură când postez! Zâmbește! Se simte băgat în seamă. Nu știe că eu nu postez de dragul lui. Pentru mine e doar un mijloc. Mă ajută să cunosc alți oameni și să comunic cu ei. Sau poate că și blogul știe asta. Dar nu îi pasă, atât timp cât îi umplu paginile cu povești. Fie Vară, fie iarnă, fie povești cu dragoni și fantome, fie cu prințese.