Cu privirea-n jos pășesc meticulos
Pe străzi nemăturate într-un oraș jegos
În care n-am putut să cresc, probabil n-am să pot să mor
N-am să am demnitatea unui trai ușor;
Deși nu știu să cer și, Doamne, nu am cui,
Am milioane de frați, toți ai nimănui.
Toți sunt ca mine, c-au înțeles bine
Să se unească și la rău, și la bine;
Doar între noi ne mai purtăm stima
Și nu-mi pasă că mai sus n-am reușit rima.
Nimic ... Citește mai departe!
Etichetă: oameni
O experiență plăcută cu RCS&RDS și ceva despre SuperBlog
Azi am fost uimit de țara și de orașul în care trăiesc. Nu cred că am mai văzut vreodată ceva să meargă atât de „ca la carte”. Am fost să plătesc factura la RCS&RDS. Îmi alocasem pentru asta vreo 5 minute, mizând pe faptul că, fiind devreme, nu va fi aglomerat. Greșeală mare! Ajuns la sediul din oraș am observat vreo 10 persoane stând la coadă și cum ieșea una, intrau altele două. Însă tot 5 minute am stat, ... Citește mai departe!
Oameni reci
Mentalitatea și comportamentul oamenilor se schimbă pe zi ce trece. Acum sunt tot mai reci, de parcă furtunile i-au spart și vântul face curent în sufletele lor. Mie mi-e dor de timpul când oamenii erau mai calzi, mai blânzi, primitori și înțelegători. Mi-e dor de timpul când oamenii erau oameni.
Acum oamenii sunt la fel de reci precum caloriferul meu. Atât de reci încât nu mai au nevoie de frigidere. Dar lor nu le pasă. Nici nu mai iau după ... Citește mai departe!
Cateva intrebari
Cum e sa fi scris miliarde de cuvinte, dar ele sa insemne ceva doar pentru tine? Cum e sa fii cvasi-necunoscut, totusi sa fii apreciat de tot mai multi oameni? In cate moduri sa pui o intrebare pana primesti informatiile cautate? Exista loc printre oameni pentru alti oameni? Lucrurile exista si dupa propria lor limita? Imi irosesc timpul punand intrebari?
Renunţ?
Lumea se întreabă dacă voi renunţa la blogging. Acum nu mă gândesc la asta, dar sunt sigur că ar fi o decizie grea. Renunţând la blogging aş renunţa la miile de oameni care mă ştiu datorită blogurilor mele; aş renunţa la şansa de a mă face cunoscut şi aş renunţa la o formă de socializare, chiar dacă e virtuală. Dar ştiu că deja am un loc printre bloggerii români, chiar şi printre cei străini. Poziţia mea în Zelist o dovedeşte.