nu s-a scris totul
doar textele bune
rolul meu e să umplu găurile
să astup cicatricile
să nu rămână urme
„dușmanul binelui
e <mai binele>”
iar eu sunt arbitru
Categorie: doar asa
Epuizat
Timpul trece, se scurge undeva, în cer sau în pământ și eu simt asta tot mai clar. Ar trebui să scriu mai mult! Dar cum? Uneori mă simt atât de sfârșit încât până și deplasarea către cel mai apropiat magazin pare imposibilă. Încep să mă asemăn cu o mașină, oricare vrei tu, însă una care și-a depășit cu mult perioada de exploatare. Am rulat sute de mii de kilometri. Multe dintre piese s-au uzat peste măsură, însă n-am avut nici ... Citește mai departe!
Scrisul mă scrie
Eu nu scriu, scrisul mă scrie pe mine!
Și încă nu mi-am dat seama dacă este rău sau bine.
Că-i un drum pe serpentine, mental el te întreține
Dacă nu freci menta-nseamnă că te freacă ea pe tine.
Să fii mereu la-nălțime unde-s cuvinte puține
Și e-atât de greu de-ajuns că nu poate urca oricine;
Dar de acolo vezi totul și nu este numai moftul
Ce te-mpinge să nu stai ca să îți atingi scopul.
Deschide ochiul! Bun. Acum pe ... Citește mai departe!
Rime de (a)casă
Vă vorbesc tot în rime, c-așa-mi stă cel mai bine
Și-aș vrea ca tot mai mulți oameni să se ia după mine
Nu instig la rău, deși e plin de el în jurul meu,
Vreau să am liniște și să nu-mi fie greu
Să visez în continuare la o viață liniștită,
Să-mi fac propria casă și s-o țin îngrijită
Să am o curte frumoasă, puternic colorată
O mașină de familie și-o mașină de tuns iarbă.
Vreau garduri înalte, ... Citește mai departe!
Demnitate
Cu privirea-n jos pășesc meticulos
Pe străzi nemăturate într-un oraș jegos
În care n-am putut să cresc, probabil n-am să pot să mor
N-am să am demnitatea unui trai ușor;
Deși nu știu să cer și, Doamne, nu am cui,
Am milioane de frați, toți ai nimănui.
Toți sunt ca mine, c-au înțeles bine
Să se unească și la rău, și la bine;
Doar între noi ne mai purtăm stima
Și nu-mi pasă că mai sus n-am reușit rima.
Nimic ... Citește mai departe!