vreau să văd cum răsar speranțe din asfalt
udate ipocrit dar sincer
să lumineze în fulgere poporul ambulant
ce nu încetează să strige
vreau în pomi să înverzească liniște
legănată de cântecul ploii
vreau căldură atunci când ninge
în mijlocul câmpului strigoii
pe fețele noastre să se nască fericirea
natural nu prin cezariană
să hrănim cu lacrima din ochi
orice pornire arbitrară
să lăsăm întunericul să se scurgă
în mațul noroiului de unde a venit
norii sunt goi o să ... Citește mai departe!