Ieri mi-a fost mult mai frig decât am crezut vreodată că îmi va fi. Prin vene nu mai curgea sânge, ci cuburi roșii de gheață. La intervale regulate mai trecea și câte un cub gri, din cauza carboxihemoglobinei (fumătorii care au fost atenți la orele de biologie din liceu știu ce zic). Informația aluneca printre sinapse, așa că nu m-am forțat să scriu vreun text super-grozav cum rareori mai scap pe aici. Am reușit, totuși, să mă încălzesc puțin la ... Citește mai departe!
Categorie: online vs offline
Atât de…
atât de frig că s-a scurs culoarea din obraji pereţi și obiecte
atât de liniște încât se aude totul
atât de întuneric că poţi simţi lumina
atât de ciudat că totul pare normal
atât de frică încât toate alegerile par greșite
atât de inutil încât toate alegerile chiar sunt greșite
atât de fantastic încât să crezi tot ce se vede
totuși atât de real încât nimeni nu mai crede
Vreau să zic și eu de Vodafone…
Edit 19:04 – a apărut încă 1 GB cadou în aplicația myVodafone. Să mai vină, că nu se supără nimeni!
În fiecare an, în perioada aceasta de sărbătoare, Vodafone lansează ceva mult aducător de net și pentru smartphone folositoriu ( 😀 ).
Deja au fost plătiți câțiva bloggeri mai cunoscuți pentru a vorbi despre proaspăt revelatele servicii. Am să vă vorbesc și eu despre ele, căci îmi sunt de mare ajutor, fără ca să fiu plătit de nimeni pentru asta, ... Citește mai departe!
Internetul repară internetul
Pare un pic ironic să cauți pe internet cum să-ți repari internetul, dar având în vedere că nici cel mai „priceput” membru al familiei (eu 😀 ) nu a putut găsi o soluție, nu aveam pe cine altcineva să întreb.
Pe la începutul săptămânii paginile web au început să se încarce foarte greu pe laptop, mai ales seara. Pe toate celelalte dispozitive din casă internetul era în regulă. L-am lăsat așa. Apoi, de două zile încoace, mai mult de ... Citește mai departe!
Din partea întunecată a sufletului
M-am așezat din nou pe canapea. Doar că acum în fața mea nu mai eram eu, ci ea. Avea buclele negre, de o lungime nedefinită, căci erau acoperite de gluga unei mantii care îi acoperea tot corpul. Am început să dialogăm ca de obicei, pe un ton când mai șoptit, când mai strigat. Dacă trăsăturile feței ei erau fixe, neputând să distingi nimic din ce ar putea ascunde înăuntrul gândurilor, fața mea era desfigurată și arăta sentimentele de care eram ... Citește mai departe!