Urcam dintr-o cafea

Îmi vine să îmi vărs toate cafelele în cap. Dar așa nu aș mai avea în ce să înot până la malul dimineții. Mi-e foame. De subiecte. De prieteni. De bani. De ceva care să umple nimicul ăsta ornat cu toate culorile.

Pune-mi o scară în pat, de cum mă trezesc să urc la înălțimea oamenilor care mă înconjoară. Sau sapă-mi un puț. Vreau să vorbesc cu toți de pe picior de egalitate. Apoi să-mi vărs cafelele în cap.

Îmi ... Citește mai departe!

Verde-mucegai

sunt bolnav
mă transform în hrană pentru pământul
care nu mă mai suportă

sunt un șobolan
gândurile trăiesc în galerii
din care ies doar să respire

sunt bolnav
când ceilalți vor să nu fiu
ca să le măresc profitul

ei voiau să fiu bolnav
când nu eram
voiau ca ei să îmi administreze otrava
dar au creat ceva ce nu pot controla
și-acum li se întoarce împotrivă

sunt
așa cum sunt
și nu mai vreau să fiu

Cântec bătrân

ascultă cântecul șchiop
al unei iedere
bici chinuit de frunze
cu speranță
dar fără putere
să mai plângă otravă
în căminele pensionarilor
când nici soarele nu le mai bate la ușă
în schimb
mult mai la îndemână
se aude ecoul pensiilor
un animal endemic