Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
deschid ochii văd lumină
eu în centru port o vină
de pe margini mă aclamă
zâmbete ce-mi fac reclamă
toți vor s-asculte povești
despre lucruri tinerești
toți aplaudă-n picioare
un om cu pene-n buzunare
care zboară căci a vrut
să ia de la început
și să crească nu o dată
tot ce mintea lui privată
de liniște și altele
acum ridică haltere
de la omul mlaștinii
scriu linite cu oamenii
Am așteptat o viață, mai aștept și acum
Pe ultima speranță trag încă un fum
Încerc să zâmbesc, cred că am cam uitat
Că stau de multă vreme crispat și încruntat.
Încă urmez visele, mi-au lăsat hărțile
Pe unde au umblat și cred că nu-i departe
Pas cu pas, candidat la cea mai tare funcție
Stăpân pe viața mea, fără șanse de „corecție”.
Mai rău decât acum chiar nu poate să fie
De asta-ncep să cred că urmează bucurie
Fac ... Citește mai departe!
atât de frig că s-a scurs culoarea din obraji pereţi și obiecte
atât de liniște încât se aude totul
atât de întuneric că poţi simţi lumina
atât de ciudat că totul pare normal
atât de frică încât toate alegerile par greșite
atât de inutil încât toate alegerile chiar sunt greșite
atât de fantastic încât să crezi tot ce se vede
totuși atât de real încât nimeni nu mai crede
mi-am întins cuvintele pe pâine
și le-am pus la soare
într-un bol amestec semne de punctuație
ahh le-am scăpat
spațiile dintre rânduri
le iau din jurul meu
se aude un fior lin
al unei melodii deja uitate
se aude viitorul
încet că-i prea departe
liniște unde îmi ești
să îmi ții palmele
să sperii cenușa din firele de păr
să-mi umplii brazdele de pe frunte
pe unde rătăcești
c-aș vrea să vin și eu cu tine
în bagaj îmi pun doar sufletul
că oricum nu am alte lucruri
aud voci ce se ceartă
nu pot să le-mpac
vino și la ele
voios am să te-mpart
mai vino și la ceilalți
că mulți te caută
desfă-te în mai multe liniști
și vino la noi toți ... Citește mai departe!