M-am așezat din nou pe canapea. Doar că acum în fața mea nu mai eram eu, ci ea. Avea buclele negre, de o lungime nedefinită, căci erau acoperite de gluga unei mantii care îi acoperea tot corpul. Am început să dialogăm ca de obicei, pe un ton când mai șoptit, când mai strigat. Dacă trăsăturile feței ei erau fixe, neputând să distingi nimic din ce ar putea ascunde înăuntrul gândurilor, fața mea era desfigurată și arăta sentimentele de care eram ... Citește mai departe!
Autor: Ștefan Trepăduș
Dosare secrete și comori
Nu am să scriu despre vreo teorie a conspirației mai nebună decât cel care a născocit-o. E duminică seara, momentul acela când unii dintre noi încă se mai odihnesc după ultima săptămână de muncă și înainte de următoarea. E momentul ăla când toți se adună lângă sobă/calorifer (chiar dacă sunt reci) și ascultă povești sau se uită la vreun documentar. Eu am ales varianta a doua din simplul motiv că nu am cu cine să stau la povești. Și ... Citește mai departe!
Întrerupt
mi-am întins cuvintele pe pâine
și le-am pus la soare
într-un bol amestec semne de punctuație
ahh le-am scăpat
spațiile dintre rânduri
le iau din jurul meu
se aude un fior lin
al unei melodii deja uitate
se aude viitorul
încet că-i prea departe
Parte din familie
Mi-am făcut curaj să revin cu o porție de text despre mine, încurajat de penultima probă de la SuperBlog (pentru mine antepenultima, că încă nu am scris la precedenta). Propunerea e făcută de magazinul MarketOnline.ro și producătorul de electrocasnice profesionale Philips, care ne îndeamnă să scriem despre obiectul din casă de care nu ne putem lipsi. Exact la fix, căci, din coincidență, („Dar cine mai crede în coincidențe? treziți-vă, oameni buni!” cum spun cei de la Sector 7) ... Citește mai departe!
Nu sunt bun
M-am așezat pe canapea, față în față cu mine. Între noi aerul a devenit tăios de se vedeau respirațiile cum conversează. Priveam în ochii celuilalt eu. Vedeam în ei toată tristețea pe care eu nu aveam curaj să o arăt. Vedeam în fața mea acea persoană care cândva era nepăsătoare la tot și toți din jur. Când mă uitam înapoi la mine vedeam schimbarea. Vedeam frigul din suflet, dar și pe cel din cameră. Simțeam pe obraji nepăsarea celorlalți față ... Citește mai departe!